Târgu Mureş, Str. Negoiului 2A
Tel.programări: 0265-255.255, 0771-653.770, 0757-232.568

Informaţii pacienţi

Despre BIOPSIA MAMARĂ

Autor: Conf. Dr. Coroş Marius

 

Singura examinare care poate confirma existenţa cancerului este examenul histopatologic al formaţiunii extirpate de chirurg sau a unor fragmente obţinute prin biopsie.

1. Ce este biopsia mamară ?
2. Cine efectuează biopsia ?
3. Unde se efectuează biopsia
4. Cine şi cum stabileşte necesitatea unei biopsii mamare ?
5. Ce acte şi formalităţi sunt necesare?
6. Măsuri de precauţie înaintea aplicării metodei
7. Ce tipuri de biopsii există ?
8. Ce este biopsia percutană ?
9. Care metodă se va aplica ?
10. Biopsia aspirativă cu ac fin
11. Biopsia Tru-Cut
12. Biopsii chirurgicale
13. Ce este biopsia stereotaxică ?
14. Ce este "harponarea" ?
15. Beneficii şi riscuri ale biopsiei mamare


    CE ESTE BIOPSIA MAMARĂ ?

    Reprezintă extragerea unui fragment (de obicei mic) din ţesutul mamar considerat bolnav pentru a fi examinat la microscop de către anatomopatolog (examen histopatologic – E.H.P.)

    CINE EFECTUEAZĂ BIOPSIA ?

    Biopsia este efectuată de obicei de către chirurg sau radiolog.
    1. Radiologul poate efectua biopsia aspirativă cu ac fin, biopsia cu ac gros sau biopsia asistata prin vacuum, de obicei sub ghidaj ecografic sau stereotaxie.
    2. Chirurgul, fie generalist, fie specializat în chirurgia mamară, poate efectua orice tip de biopsie.
    3. Morfopatologul va examina ţesutul recoltat de chirurg sau radiolog şi se va pronunţa asupra naturii maligne (cancer) sau benigne (nu e cancer) a ţesutului.

    UNDE SE EFECTUEAZĂ BIOPSIA ?

    Biopsia se efectuează de obicei în condiţii de ambulator fără a fi necesară internarea.
    Se poate efectua în cabinete de stat sau private cu profil chirurgical care au dotarea necesară pentru efectuarea unor asemenea intervenţii cu respectare strictă a normelor de asepsie şi cu personal calificat.

    CINE ŞI CUM STABILEŞTE NECESITATEA UNEI BIOPSII MAMARE ?

    Recomandarea de biopsie mamară o fac doar medicii. Exista trei specialişti care vor colabora în stabilirea indicaţiei de biopsie: medicul imagist-radiolog, medicul oncolog şi medicul chirurg. În unele ţări există medici specializaţi în senologie (ei se ocupă doar de patologia mamară).

    Înainte de a ajunge la biopsie trebuie să fiţi consultată atât clinic, de obicei de către chirurg sau oncolog (în unele ţări şi ginecolog), cât şi imagistic de către un medic specialist în radiologie şi imagistică.

    Consultul imagistic sub forma ecografiei mamare sau/şi a mamografiei este obligatoriu pentru a stabili localizarea exactă a afecţiunii şi tipul de biopsie mamară indicat.

    CE ACTE ŞI FORMALITĂŢI SUNT NECESARE ?

    Daca biopsia se efectuează fără internare (ambulator) este necesar să aveţi un bilet de trimitere de la medicul de familie sau medicul specialist şi un act de identitate. De asemenea trebuie sa aveţi la Dv toate investigaţiile efectuate (ecografii, mamografii, analize de laborator, etc). Pentru internare în spital vi se va pretinde în plus dovada asigurărilor de sănătate sau talonul de pensie, carnetul de sănătate, etc.

    MĂSURI DE PRECAUŢIE ÎNAINTEA APLICĂRII METODEI

    Medicul vă va explica necesitatea aplicării metodei, mersul acesteia şi riscurile pe care le implică, şi se va obţine acordul Dv. scris. Veţi fi întrebatş de existenţa unor boli asociate cum ar fi cele psihice (crize de isterie), neurologie (crize de epilepsie), metabolice (diabet), etc. Veţi fi în prealabil investigată în legatură cu tratamentele anticoagulante pe care le urmaţi şi se va efectua coagulograma. Este necesară tratarea în prealabil a leziunilor inflamatorii, infecţioase a regiunii unde urmează să se efectueze biopsia. Sunt obligatorii măsurile de respectare a asepsiei.

    CE TIPURI DE BIOPSII EXISTĂ ?

    În funcţie de afecţiunea de care suferiţi se pot efectua mai multe feluri de biopsii după cum urmează:

    BIOPSII PERCUTANE

    • Biopsia aspirativă cu ac fin (FNA– fine needle aspiration)
    • Biopsia cu ac gros (tru-cut)
    • Biopsia asistată de vacuum
    • Biopsia cu ac foarte gros (tub)

    BIOPSII CHIRURGICALE

    • Biopsia incizională
    • Biopsia excizională

    CE ESTE BIOPSIA PERCUTANĂ ?

    Spre deosebire de biopsia chirurgicală, unde este necesară efectuarea unei incizii de diverse dimensiuni, de obicei în anestezie generală intravenoasă, biopsia percutană se efectuează cu un ac, nefiind necesară anestezia sau doar o anestezie locală.

    Biopsia percutană este asemănătoare unei injecţii doar că nu se introduce o substanţă ci se extrage un fragment mic tisular din glanda mamară. În cazul biopsiei aspirative se utilizează o seringă obişnuită iar în cazul celei “tru-cut” cu un ac special ataşat unui pistol de biopsie.

    CARE METODĂ SE VA APLICA ?

    Tipul de biopsie care se va practica depinde de o serie de factori:

    • Gradul de suspiciune a unui cancer
    • Tipul formaţiunii suspecte (chist, tumoră solidă, calcificări)
    • Localizarea, marimea, forma tumorii
    • Numărul formaţiunilor tumorale suspecte
    • Antecedentele personale şi preferinţa pacientei
    • Experienţa chirurgului sau radiologului
    • Centrul medical în care se efectuează

    Procedura care se va aplica va fi cea care se adaptează cel mai bine situaţiei date ţinând cont că:

    • Materialul recoltat să fie suficient şi de bună calitate pentru un diagnostic histopatologic corect
    • Să nu producă neplăceri bolnavei prin diverse complicaţii posibile

    BIOPSII PERCUTANE

    1. Biopsia aspirativă cu ac fin  (FNAB – fine needle aspiration biopsy)

    Reprezintă extragerea unui fragment (de obicei mic) din ţesutul mamar considerat bolnav pentru a fi examinat la microscop de către anatomopatolog (examen histopatologic – EHP)

    • Este o metoda de biopsie percutană
    • Ea poate fi aplicată pacienţilor în ambulator nefiind necesară internarea.
    • Acest tip de investigatie poate avea o rată mare de acurateţe dacă este utilizată de un specialist cu experienţă în acest domeniu şi dacă rezultatele obţinute sunt corelate cu cele ale examenului clinic şi ale mamografiei.
    • Senzitivitatea metodei este de aproximativ 80-90% iar specificitatea de aproape 100%. Din păcate rezultatele fals negative pot apărea destul de des (15-20%). Rezultatele fals pozitive sunt rare (sub 2%). Un rezultat negativ nu exclude totuşi existenţa unui cancer mamar.

    Indicaţii:

    • Formaţiuni tumorale la care examenul ecografic le stabileşte natura chistică
    • Pentru unele formaţiuni cu conţinut solid.
    • Datorită rezultatelor fals negative posibile, acest tip de investigaţie nu este prea indicat pentru explorarea formaţiunilor mai mici de 1 cm. În aceste situaţii trebuie apelat la alte metode.

    În situaţia în care formaţiunea tumorală nu poate fi detectată prin palpare, biopsia se poate efectua sub ghidaj ecografic sau mamografic. De obicei este preferat ghidajul ecografic fiind mai puţin costisitor, nu iradiază bolnava şi datorita faptului că leziunile chistice sunt uşor evidenţiabile ecografic.

    Aspectul lichidului aspirat poate fi clar, seros, gălbui, verzui, maroniu sau hemoragic. Cu excepţia când este hemoragic în toate celelalte cazuri nu este necesară examinarea histopatologică.

    Examinarea histopatologica este însă necesară în următoarele situaţii:

    • lichidul extras este hemoragic
    • dupa aspiraţie masa tumorală nu dispare complet
    • este vorba de un chist recidivat
    • dacă mamograma este suspectă pentru cancer

    Dacă tumoarea era un chist real, atunci ea va dispărea după aspiraţia continutului. Pentru confirmare ecografia mamară va fi repetată imediat după puncţie şi apoi la 2-3 săptămâni. Dacă chistul nu s-a refăcut în acest interval, atunci nu mai sunt necesare alte investigaţii.

    Avantaje:

    • rapidă şi uşor de executat
    • nu necesită anestezie
    • este uşor suportată de bolnavă fiind cel mai puţin invazivă
    • rezultatele pot fi obţinute imediat în situaţia chisturilor fără conţinut sanguinolent
    • este şi o metodă terapeutică ducând la dispariţia chisturilor benigne
    • cost redus

    Până în prezent nu există dovezi clare ale faptului că puncţia aspirativă ar produce o răspândire a celulelor tumorale în eventualitatea unui cancer şi nici că ar scădea supravieţuirea

    Dezavantaje:

    • indicaţii reduse în tumorile solide
    • celularitatea puţină a materialului recoltat,ceea ce face imposibilă diferenţierea între un cancer în situ şi unul invaziv.

    2. Biopsia cu ac gros (core needle – tru-cut)

    Biopsia cu ac gros este de asemenea o biopsie percutană.
    Deosebirile esenţiale faţă de biopsia prin aspiraţie cu ac fin sunt următoarele:

    • Se utilizează un ac de puncţie mai gros, special, prevăzut cu un sistem de tăiere
    • Manevra de obţinere a materialului bioptic nu este aspiraţia ci tăierea ţesutului
    • Materialul obţinut este un cilindru de ţesut, suficient pentru diferenţierea între tipul invaziv şi neinvaziv de cancer
    • Biopsia cu ac gros este optimă pentru leziuni solide nu chistice.

    Manevra poate fi efectuată chiar în condiţii de ambulator, nefiind necesară internarea bolnavei. În cazurile unde formaţiunea tumorală nu poate fi depistată prin palpare pentru efectuarea biopsiei este necesară utilizarea unei aparaturi mai sofisticate de detecţie stereotaxtică radiologică sau ghidată ultrasonografic dacă tumoarea poate fi vizualizată prin această examinare. Complicaţii posibile ar fi apariţia unor hematoame local şi rareori persistenţa unei cicatrici tegumentare.

    Avantaje

    • Se obţin fragmente tisulare cu suficient de multă celularitate pentru a detecta un cancer mamar
    • Fragmentele tisulare recoltate pot demonstra relaţia ţesutului tumoral cu cele normale înconjurătoare putând face diferenţa între un cancer în situ şi unul invaziv.

    Dezavantaje:

    • Fiind o biopsie, recoltează doar fragmente de ţesut, nu întreaga formaţiune tumorală, astfel încât poate să nu includă tocmai ţesutul canceros. Chiar dacă fragmentul de ţesut recoltat nu conţine celule canceroase nu este o garanţie absolută a faptului că pacienta nu suferă de cancer mamar.
    • Metoda nu poate fi aplicată la femeile cu implanturi mamare dat fiind riscul de perforare a implantului

    BIOPSII CHIRURGICALE

    sunt metode invazive de diagnostic.
    Indicatiile metodei:

    • În orice situatie în care metodele de biopsie percutana nu sunt indicate, nu se pot aplica sau nu sunt disponibile. Spre exemplu leziunile mamare situate prea aproape de peretele toracic sau retroareolar sunt candidate pentru biopsiile chirurgicale mai degraba decât cele percutane. De asemenea la femeile cu implanturi mamare biopsia percutana mai ales neghidata imagistic poate fi riscanta.
    • În situatiile în care rezultatele biopsiei percutane sunt nesatisfacatoare

    1. Biopsia excizionala.

    Este metoda cea mai des utilizata. Chirurgul va îndeparta formatiunea tumorala împreuna cu o margine de siguranta de tesut normal în jurul acesteia.

    2. Biopsia incizionala.

    Acest tip de biopsie chirurgicala se aplica în situatia în care formatiunea patologica mamara este de dimensiuni mai mari (peste 4 cm diametru) sau este difuza, sau în situatia în care vine în discutie tratamentul citostatic si radioterapia ca tratament primordial. Chirurgul va exciza doar o portiune din procesul patologic si anume portiunea cea mai sugestiva pentru cancer, pentru a fi examinata de morfopatolog.

    Avantajele biopsiei chirurgicale:

    • Ofera siguranta diagnosticului în aproape 100% din cazuri fiind "gold standardul" în acest sens
    • În cazul tumorilor mici poate fi considerata ca si metoda terapeutica chirurgicala definitiva daca tumoarea a fost excizata cu margini de rezectie negative si examenul histopatologic releva cancer neinvaziv

    Dezavantaje:

    • Necesita efectuarea unei incizii mai mult sau mai putin extinsa ce lasa cicatrice tegumentara mai mult sau mai putin inestetica
    • În functie de cantitatea de tesut extirpat se poate produce o deformare a sânului
    • Cicatricea interna mamara poate interfera cu examinarile mamografice ulterioare îngreunând interpretarea lor
    • Bolnava este supusa riscurilor anesteziei generale intravenoase
    • Recuperarea este de mai lunga durata decât în cazul punctiilor percutane
    • Riscul hemoragiilor, hematoamelor, a supuratiilor si a viciilor de vindecare ale plagii sunt mai mari ca în celelalte metode de biopsie
    • Costa mai mult decât alte biopsii

    CE ESTE BIOPSIA STEREOTAXICA ?

    Biopsia stereotaxica este o biopsie percutana ce se realizeaza cu ajutorul unui aparat special care asigura orientarea tridimensionala foarte precisa a acului de biopsie spre locul ce trebuie biopsiat. Ea se realizeaza doar în centre dotate cu asemenea aparatura. Este indicata în special în cazul modificarilor foarte mici ale tesutului mamar ce nu pot fi detectare decât radiologic.

    CE ESTE "HARPONAREA" ?

    Este o metoda invaziva (asemanatoare unei biopsii percutane) prin care medicul imagist-radiolog introduce în sân, sub ghidaj mamografic, la nivelul zonei considerate bolnave, un fir metalic subtire cu un capat asemanator unui harpon pentru a marca zona ce trebuie biopsiata. Este o metoda ce orienteaza chirurgul în biopsia excizionala fiind utila în cazul modificarilor mamare ce nu pot fi depistate clinic, mai ales la femei cu sâni voluminosi. Imediat dupa introducerea firului metalic bolnava va fi îndrumata spre chirurgie unde se va efectua biopsia excizionala ghidata de firul metalic, piesa excizata având în centru harponul respectiv.

    BENEFICII SI RISCURI ALE BIOPSIEI MAMARE

    Efectuarea biopsiei în leziunile mamare precoce duce la cresterea ratei supravietuirii la distanta în cancerul mamar. Actualmente nu exista înca o metoda mai sigura de diagnostic al cancerului mamar decât biopsia mamara. Este singura metoda care poate preciza cu exactitate existenta cancerului dar si localizarea s-a în zona de unde s-a prelevat materialul.

    Desi mamografia reuseste sa surprinda modificari mamare în faze incipiente, ea nu poate spune cu exactitate daca leziunile surprinse sunt de natura canceroasa sau nu, deoarece nu exista modificari tipice 100% pentru cancer. Durata supravietuirii în timp este strâns dependenta de precocitatea instituirii tratamentului adecvat în cancer.

    Rolul biopsiei în acest sens este evident prin stabilirea precoce a diagnosticului. În aceste cazuri surprinse preclinic biopsia îsi atinge scopul maxim. Rolul biopsiei mamare la un cancer evident avansat, este aproape nul. În afara de stabilirea diagnosticului precoce, analiza histopatologica a materialului recoltat prin biopsie poate preciza tipul de cancer si stadiul de invazie, elemente importante de asemenea atât în conduita chirurgicala cât si în cea adjuvanta oncologica, reflectate tot în durata supravietuirii la distanta.

    BIOPSIA MAMARA ARE EFECT BENEFIC ASUPRA PSIHICULUI FEMEII.

    Odata ce femeia afla de existenta unei formatiuni patologice mamare fie prin autodetectie, fie prin examen clinic, fie prin alte examinari paraclinice (mamografie, ecografie mamara) devine nelinistita, spectrul cancerului mamar afectându-i viata psiho-sociala zi de zi. Incertitudinea este de multe ori mai rea decât certitudinea unui fapt negativ. Odata cu efectuarea biopsiei, daca rezultatul este "benign" femeia se linisteste psihic. Daca rezultatul biopsiei va fi "malign" atunci macar va fi avizata din timp, putând lua decizia corecta de tratament prin consultare cu medicul curant.

    Daca rezultatul biopsiei releva modificari sugestive pentru aparitia unui cancer mamar de-a lungul vietii (hiperplazie atipica) femeia va putea beneficia de masuri de preventie cum ar fi tratamentul cu Tamoxifen. Pe de alta parte un diagnostic precoce pus prin biopsie duce la posibilitatea efectuarii unor interventii chirurgicale mai putin mutilante (mastectomie) limitându-se doar la lumpectomii (îndepartarea tumorii cu o portiune de tesut mamar înconjurator normal) sau sectorectomii cu efect important atât asupra esteticului dar si psihicului femeii.

    RISCURILE BIOPSIEI MAMARE

    sunt legate de 3 aspecte:
    1. Riscurile inerente oricarei metode invazive (hematoame, hemoragii, supuratii, etc.) Cele mai frecvente complicatii sunt minore fiind reprezentate de hematoame care în general se resorb în câteva zile. Rareori complicatiile pot fi mai severe cum ar fi perforarile de implanturi mamare sau perforarea pleurei sau a plamânului cu hemo sau/si pneumotorace

    2. Riscul rezultatelor fals-pozitive si fals negative. Apar mai frecvent în cazul biopsiilor percutane. Desi sunt rare ele sunt totusi posibile. Cele mai frecvente sunt rezultatele fals negative datorate în primul rând faptului ca nu s-a recoltat material celular din zona suspecta.

    Cauzele posibile ale acestor rezultate false ar fi:
    3. Riscul de raspândire a celulelor tumorale. Studiile clinice retrospective nu au constatat o scadere a ratei supravietuirii la distanta în urma efectuarii biopsiei mamare. Dimpotriva, aplicarea biopsiei mamare la cazuri preclinice a dus la cresterea ratei supravietuirii prin stabilirea precoce a diagnosticului.